Dezvoltare Personala, Curaj si Toastmasters

Am auzit prima oara de Toastmasters in urma cu vreo trei sau patru ani, intr-un bootcamp de dezvoltare personala. Nu prea i-am dat atentie. Mi s-a parut ceva pentru ‘altii’, si in nici un caz pentru mine. Mi-am continuat calatoria dezvoltarii.

Dupa vreo doi ani tot citind, am dat, din nou, peste conceptul de Curaj, si de data asta, cumva, a rezonat cu ceva din interiorul meu. Mi-am zis: ‘ok, deci acum trebuie sa fac lucruri care sa imi forteze curajul, si atunci voi evolua.’ De data asta Toastmasters se potrivea perfect cu ceea ce ma interesa si imi doream.

Am venit ca invitat. Am iesit la Table Topics prima oara. Inca tin minte senzatia cand m-am ridicat de pe scaun si am mers in fata grupului. Tin minte tocmai pentru ca e atat de unica: o combinatie intre senzatia de panica atunci cand tocmai m-a prins controlorul in autobuz + senzatia de pe marginea prapastiei inainte sa cobor cu tiroliana + senzatia de entuziasm de dinainte sa deschid un cadou de Craciun (un cadou de Putere Interioara).

M-am simtit fain. M-am distrat. Si cel mai important, m-am simtit puternic. Imi depasisem o bariera pe care imi imaginasem ca o aveam.

M-am inscris ca membru.

Am tinut discursul Ice Breaker, si am realizat multe lucruri. Am realizat ca pot sa ofer valoare prin speech-urile pe care le prezint. Am realizat ca mai am multe de invatat. Am realizat ca si cel care este evaluator, este tot un membru ca si mine, si cu totii suntem acolo pentru a ne dezvolta.

Am avut seri in care aveam roluri simple si aveam impresia ca nu evoluez, dar defapt adunam experienta.

Am mai tinut discursuri, si am mai luat si multe roluri. Mi-a luat ceva timp pana am inceput cu adevarat sa ma concentrez pe cat de bine pot sa fac un rol. La inceput, fara sa vreau, incercam sa ma compar cu alti membrii. Dupa ce am realizat ca trebuie sa ma concentrez pe mine cel de azi, in comparatie cu mine cel de ieri, a fost mult mai usor.

Mi-a luat ceva timp pana am invatat cat de valoroase sunt sfaturile din manualele de Competent Communicator, si Competent Leader.

Am ajuns la discursuri mai avansate. Am inceput sa iau si roluri de Leadership mai avansate. Am fost si Toastmaster de cateva ori. Mai intai mi s-a parut coplesitor. Dar apoi am capatat experienta. A inceput sa vina mai natural. Am inceput sa am mai putine emotii.

Am tot iesit la Table Topics, de fiecare data cand aveam oportunitatea. Dupa multe, multe, intalniri, am inceput sa ma simt mai in largul meu, ba chiar relaxat si entuziasmat. Iar intr-o zi pur si simplu am iesit si am vorbit asa cum vorbesc cu amicii la o bere. Cred ca se implinea cam un an de cand incepusem. Dupa intalnire tin minte ca am mers in parc, si am stat acolo ..pe ganduri, chiar daca era 11 noaptea. Abia daca imi venea sa cred cat de mare era schimbarea.

Apoi m-am simtit mai motivat ca oricand, sa devin si mai bun!

Am incercat apoi sa tin discursuri extraordinare! Si desigur ca nu mi-au iesit. Incercam sa imi fortez zona de confort, dar exageram. Sarisem mult de zona de dezvoltre care este dincolo de zona de confort, si ma fortasem pana in zona de panica. Am invatat si din asta. Si am continuat.

Iar intr-o zi in sfarsit a venit momentul. Speech 10. Il exersasem extrem de mult. Pusesem suflet in el. Vroiam sa imi iasa perfect. Doar era momentul cand ‘promovez’, nu-i asa?

Si bineinteles ca din nou mi-am fortat prea tare zona de confort. Nu a iesit pe cat de bine am vrut. Singurul lucru la care puteam sa ma gandesc dupa speech era ‘Se poate mai bine!’. Dar a fost probabil speech-ul dupa care am primit cel mai folositor feedback. Deci clar am ce sa invat in continuare.

Am sa continui cu urmatoarele niveluri ToastMaster: Bronz, Silver, Gold, si Distinguished.

De ce? Pot sa gasesc multe motive, dar am sa mentionez doar doua:

1. Te prinde. Fara sa imi dau seama, a ajun sa imi placa tare, tare mult sa vin la intalniri. Am inceput sa simt ca rezoneaza cu ceva din interiorul meu. Dintr-un interes oarecare a inceput sa devina un mare interes. Pur si simplu ma simt bine sa fiu acolo. Sa simt atmosfera. Sa ii vad pe ceilalti membri. Sa ii observ cum evolueaza si ei. Si desigur, sa stam de vorba in pauza, si dupa intalnire, iar apoi sa fugim ca sa prindem ultimul metrou. 🙂

2. Toastmasters este Awesome! Punct.

Multumesc,

Lucian Alexandru Moţoc

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read previous post:
Capteaza atentia publicului prin evitarea greselilor de gramatica

Primul meu contact cu Toastmasters a fost in luna februarie, cand un prieten mi-a zis sa vin sa vad cum...

Close